Sighisoara

Dupa 2 zile petrecute in Sibiu, am pornit spre Sighisoara. Sigura varianta de transport pe care am gasit-o a fost trenul; si asta n-ar fi fost nicio problema, doar ca a fost un tren personal, vechi si murdar care oprit in fiecare gara, halta si haltuta. Am stabilit probabil un record: 19 statii in decurs de 2 ore si un sfert.

Asadar, am plecat la 12:15 din Sibiu si la 14:34 am ajuns in Sighisoara. Ne-a intampinat o gara mica de tot si, cu harta in mana, am pornit spre cazarea noastra: Casa Legenda, in cetate. Drumul pana la intrarea in cetate a fost usor, insa la un moment dat am facut stanga in loc sa facem dreapta si ne-am trezit ca am ocolit destul de mult, si pe drumul cel mai greu! In mod normal, de la gara la pensiune nu ai cum sa faci mai mult de 20 de minute, mers pe jos.

Podul peste Tarnava. Sus se vede Cetatea.

Cazarea a fost si de data aceasta foarte buna. Chiar in cetate, la un minut de Piata Cetatii. Oricum, pentru Sighisoara, daca alegi un sejur scurt, e esential sa te cazezi in cetate, si sunt destule pensiuni si hoteluri, ba chiar si particulari inchiriaza camere.

Casa Legenda e mica si cocheta. Puteti intra pe site-ul lor si vedeti exact camerele si tariful. Noi am facut rezervare telefonica si am platit la sosire. Am stat in camera medievala, pentru care am platit 70 ron pe noapte. Desi mica, camera avea farmecul ei, detaliile facand diferenta: pat din fier forjat, un candelabru sobru, un dus mai mult decat interesant. Ca minus – destul de mare minus! – patul scartaia groaznic!

Pensiunea avea si o mica curte, racoroasa, cu o masa si bancuta/scaue. Placut.

Curtea

In rest, doamnele de la pensiune au fost foarte amabile si zambitoare, ne-am putut lasa bagajul la receptie dupa ce am facut check-out-ul si pana a trebuit sa plecam la gara.

Inca ceva ce merita mentionat: turistii cazati la aceasta pensiune beneficiaza de un discount de 25% pentru mesele servite la Vlad Dracul. La check-in ne-am primit si noi bonuletul datator de reducere si l-am si folosit; va spunem putin mai tarziu cum.

Cetatea

Sighisoara-cetatea este mica. In jumatate de zi poti bifa toate obiectivele, si fara graba. In afara de vizitat turnuri si biserici, poti sa te plimbi prin padure sau pe stradutele inguste, privind la cladirile colorate si sa iti inchipui alte timpuri. Are farmecul ei – si imi inchipui ca pe durata festivalelor acest farmesc se simte inmiit mai puternic.

Ce am vizitat

Tot. Cu harta in mana – si incaltati comod – am plecat de la Biserica Franciscana si, mergand in jurul zidului cetatii, am vazut: turnurile, Scara Acoperita, Biserica din Deal, etc. Las fotografiile sa vorbeasca.

Cel mai mult cred ca mi-a placut Scara Acoperita, chiar interesanta experienta de a urca si a cobori pe ea. La fel, stradutele si Piata Cetatii aratau foarte bine. Sigurul obiectiv pe care nu l-am bifat a fost Turnul cu Ceas – si asta pentru mi s-a parut fooooarte mare taxa foto: 30 de ron.

Ce am mancat

In prima zi am fost sa bem o bere la Casa cu Cerb: bere buna, halba faina , preturi ok. Gulas-ul (care ne fusese recomandat ca experienta obilgatorie ) era 22 de ron, asa ca am hotarat sa il incercam mai pe seara la Casa Vlad Dracul, la care aveam reducere. Asa ca la Casa cu Cerb am luat doar o ciorba si o vafe: bune, pret ok – si pozitie placuta a terasei: cu vedere spre Piata Cetatii si spre Turnul cu Ceas.

Seara ne-am dus la Vlad Dracul. Foarte fain restaurantul, cu o terasa interioara foarte frumoasa. Asa ca ne-am asezat la masa, inarmati cu bonul cu reducerea si cu dorinta de a incerca vestitul gulas, dorinta pe care am abandonat-o in secunda imediat urmatoare primirii meniului: 41 de RON! Am spus pas, am inghitit in sec si am comandat o salata bulgareasca (22 ron) si o gustare Printul Dracula (29 ron). Au fost bune, e adevarat, dar ma indoiesc ca vom mai trece vreodata pe la Vlad Dracul. Toate preturile foarte mari (chiar si cu reducerea noastra  ) )

A doua zi, insa am descoperit si un loc cu mancare foarte ieftina. Chiar langa pensiunea noastra este hostelul pentru tineret Burg Hostel. Atmsofera relaxata si preturi foarte bune! Ne0am luat de aici gulas la 12 ron si papricas la 8 ron si am fost mai mult decat multumiti.

Un alt loc foarte fain, la care ne-am asezat ca gustam ceva dulce a fost terasa Casei Cositorarului. Este extraordinar de frumoasa terasa, cu multe flori si cu o atmosfera boema si placuta. Am luat de aici o banana split la 15 ron si un frappe la 9 ron – ambele foarte bune.

In cetate, majoritatea localurilor sunt restaurante cu specific local, dar exista si o pizzerie, cel putin doua fast-food-uri si un magazin mixt, bine ascuns langa primarie.

Casa Cositorarului

Oameni si atmosfera

Se vede clar ca Sighisoara e obiectiv turistic! Vezi peste tot grupuri organizate, de tineri, batrani, copii vizitand, fotografiind, ascultand ghidul – in cele mai diferite limbi. Asta e partea faina, imi plac turistii. In schimb oamenii care locuiesc in zona, si chiar cei care lucreaza in servicii turistice (hoteluri, restaurante, magazine de suveniruri) – mi-au parut cam agasati de afluxul de turisti. Si cam reci. Da, zambesc, sunt politicosi, dar parca se simte ceva fortat acolo…

Din punctul meu de vedere, in afara festivalelor organizate aici, Sighisoara e de vizitat o zi, maxim doua. E placut, e interesant, dar dupa 2 zile deja te plictisesti. Mie una mi-a placut, ma bucur ca am vazut-o (e o destinatie obligatorie pentru orice roman), dar nu m-a cucerit si nu cred ca voi reveni – sau poate doar in perioada festivalului sa o experimentez la superlativ.

Nota: Parerile exprimate mai sus sunt, inevitabil, subiective si se refera Sighisoara ca experienta personala.