Day-trip: Buzau

Cu acest rasarit incepe orice day-trip.

Sau, ma rog. Cateodata difera culorile, ora, anotimpul, temperatura, destinatia desigur. Dar intotdeauna este acelasi feeling. Promisiunea unei aventuri.

Destinatia noastra de aceasta data este… vaga! 🙂 Vrem sa ne plimbam prin judetul Buzau, sa ajungem la Vulcanii Noroiosi iar apoi… vom vedea!

Asa ca, dis-de-dimineata, pornim la drum deschis, marginit de lanuri de floarea-soarelui.

Ajungem la Vulcanii Noroiosi la fix. Este suficient de devreme pentru a ne bucura inca de racoare si nici nu este prea aglomerat.

Ne hotaram sa schimbam peisajul arid si uscat pe unul verde si umed. Ati ghicit, mergem la Barajul Siriu.

 

Dupa amiaza poposim intr-o poienita linistita, pentru un picnic fresh.

Si pentru ca am plecat o data cu rasaritul, nu ne putem intoarce decat o data cu apusul!

Anunțuri

Week-end Break: Macinul, vara

Macinul, vara…

Inseamna pentru mine evadarea perfecta pentru un week-end.

Incepe dimineata devreme, cu ochi somnorosi si racoarea aceea matinala care promite un road-trip. Continua cu travesarea Dunarii cu bacul, aroma de cafea si un soare prea stralucitor. Si se deschide apoi intr-un drum impecabil, sevalet pentru toate nuantele de verde si galbui.

O prima oprire intr-o poenita de vis ofera prima respiratie adanc-adanc a libertatii.

Si ne pierdem apoi pe drumuri prafuite – cum era, Lost on country roads? – luandu-ne ca reper ba un copac, ba o turma de oi, ba o floarea-soarelui mai ochioasa. Totul in cautarea acelui perfect loc de camping.

Pe care il gasim chiar inainte de lasarea serii. Now, that’s what I call a room tent with a view!

Iar a doua zi ne invartim prin zona, bifand pe rand atractii ca Lacul Iacobdeal sau Cetatea Troesmis.

Spre sfaristul dupa-amiezii ne indreptam spre casa, lasand in urma muntii cei batrani… doar pana la urmatoarea revedere, desigur!

Save

Save

Save

Save

Save

Week-end Break: Escapada la Busteni

6

Pentru mine, Busteni a fost intotdeauna destinatia preferata pentru o scurta escapada la munte. E o statiune mica si linistita, muntele e la doi pasi, se pot face trasee, se poate urca la Sfinx… Natura si relaxare.

Este alegerea noastra clasica pentru un week-end la munte in extra-sezon, dar si ca oprire intermediara in mini-circuite prin tara.

Si pentru cazare avem o varianta din oficiu: Casa Magica 3*. Am fost multumiti de prima data si nici nu cautam altceva, decat daca nu o gasim disponibila. Casa Magica este aproape de gara, are restaurant propriu (cu mancare foarte buna), un mini-spa si nu in ultimul rand preturi foarte bune. Oferta lor pentru cazare cu demipensiune este chiar super!

Bonus: camerele de la etajul 3  au o super vedere asupra muntelui!

Vederea din camera noastra de la etajul 3.
Vederea din camera noastra de la etajul 3.

 

Pentru ca am fost de atatea ori la Busteni, si am cam bifat toate obiectivele si traseele posibile, de data aceasta am ales sa ne pretrecem ziua doar cu o plimbare lejera prin statiune.

bus16

 

bus15

Si cam atat. Cateodata e suficient. Doar o schimbare de peisaj, doar un orizont deschis, doar putin aer de munte. Doar un week-end break :).

Week-end Break: Atmosfera medievala in Sighisoara

c211

Dupa 2 zile petrecute in Sibiu, am pornit spre Sighisoara. Sigura varianta de transport pe care am gasit-o a fost trenul; si asta n-ar fi fost nicio problema, doar ca a fost un tren personal, vechi si murdar care a oprit in fiecare gara, halta si haltuta. Am stabilit probabil un record: 19 statii in decurs de 2 ore si un sfert. 😆

Asadar, am plecat la 12:15 din Sibiu si la 14:34 am ajuns in Sighisoara. Ne-a intampinat o gara mica de tot si, cu harta in mana, am pornit spre cazarea noastra: Casa Legenda, in cetate. Drumul pana la intrarea in cetate a fost usor, insa la un moment dat am facut stanga in loc sa facem dreapta si ne-am trezit ca am ocolit destul de mult, si pe drumul cel mai greu! In mod normal, de la gara la pensiune nu ai cum sa faci mai mult de 20 de minute, mers pe jos.

Podul peste Tarnava. Sus se vede Cetatea.
Podul peste Tarnava. Sus se vede Cetatea.

Cazarea a fost si de data aceasta foarte buna. Chiar in cetate, la un minut de Piata Cetatii. Oricum, pentru Sighisoara, daca alegi un sejur scurt, e esential sa te cazezi in cetate, si sunt destule pensiuni si hoteluri, ba chiar si particulari inchiriaza camere.

Casa Legenda e mica si cocheta. Puteti intra pe site-ul lor si vedeti exact camerele si tariful. Noi am facut rezervare telefonica si am platit la sosire. Am stat in camera medievala. Desi mica, camera avea farmecul ei, detaliile facand diferenta: pat din fier forjat, un candelabru sobru, un dus mai mult decat interesant.

Pensiunea avea si o mica curte, racoroasa, cu o masa si bancuta/scaune. Placut.

Inca ceva ce merita mentionat: turistii cazati la aceasta pensiune beneficiaza de un discount de 25% pentru mesele servite la Vlad Dracul. La check-in ne-am primit si noi bonuletul datator de reducere si l-am si folosit; va spunem putin mai tarziu cum. 🙂

Plimbarea prin cetate

c10

Sighisoara-cetatea este mica. In jumatate de zi poti bifa toate obiectivele, si fara graba. In afara de vizitat turnuri si biserici, poti sa te plimbi prin padure sau pe stradutele inguste, privind la cladirile colorate si sa iti inchipui alte timpuri. Are farmecul ei – si imi inchipui ca pe durata festivalelor acest farmesc se simte inmiit mai puternic.

Ce am vizitat

Tot. 🙂 Cu harta in mana – si incaltati comod 🙂 – am plecat de la Biserica Franciscana si, mergand in jurul zidului cetatii, am vazut: turnurile, Scara Acoperita, Biserica din Deal, etc. Las fotografiile sa vorbeasca.

c21

c11

Cel mai mult cred ca mi-a placut Scara Acoperita, chiar interesanta experienta de a urca si a cobori pe ea. La fel, stradutele si Piata Cetatii aratau foarte bine. Sigurul obiectiv pe care nu l-am bifat a fost Turnul cu Ceas – si asta pentru mi s-a parut fooooarte mare taxa foto.

Ce am mancat

In prima zi am fost sa bem o bere la Casa cu Cerb: bere buna, halba faina :), preturi ok – si pozitie foarte placuta a terasei: cu vedere spre Piata Cetatii si spre Turnul cu Ceas.

Seara ne-am dus la Vlad Dracul. Foarte fain restaurantul, cu o terasa interioara foarte frumoasa. Ne-am asezat la masa, inarmati cu bonul cu reducerea si cu dorinta de a incerca vestitul gulas, dorinta pe care am abandonat-o in secunda imediat urmatoare primirii meniului: 41 de ron (in conditiile in care la celelalte restaurante din zona nu era mai mult de 25)!

A doua zi, insa am descoperit si un loc cu mancare foarte ieftina. Chiar langa pensiunea noastra este hostelul pentru tineret Burg Hostel. Atmsofera relaxata si preturi foarte bune! Ne-am luat de aici gulas la 12 ron si papricas la 8 ron si am fost mai mult decat multumiti.

Un alt loc foarte fain, la care ne-am asezat ca gustam ceva dulce a fost terasa Casei Cositorarului. Este extraordinar de frumoasa terasa, cu multe flori si cu o atmosfera boema si placuta.

In cetate, majoritatea localurilor sunt restaurante cu specific local, dar exista si o pizzerie, cel putin doua fast-food-uri si un magazin mixt, bine ascuns langa primarie.

Oameni si atmosfera

Se vede clar ca Sighisoara e obiectiv turistic! Vezi peste tot grupuri organizate, de tineri, batrani, copii vizitand, fotografiind, ascultand ghidul – in cele mai diferite limbi. Asta e partea faina, imi plac turistii. 🙂 In schimb oamenii care locuiesc in zona, si chiar cei care lucreaza in servicii turistice (hoteluri, restaurante, magazine de suveniruri) – mi-au parut cam agasati de afluxul de turisti. Si cam reci. Da, zambesc, sunt politicosi, dar parca se simte ceva fortat acolo…

Din punctul meu de vedere, in afara festivalelor organizate aici, Sighisoara e de vizitat o zi, maxim doua. E placut, e interesant, dar dupa 2 zile deja te plictisesti. Mie una mi-a placut, ma bucur ca am vazut-o (e o destinatie obligatorie pentru orice roman), dar nu m-a cucerit si nu cred ca voi reveni – sau poate doar in perioada festivalului sa o experimentez la superlativ.

sig13

 

Week-end Break: Explorare urbana in Sibiu

t1

Aproape ca mi-e rusine sa recunosc cat de tarziu am vizitat Sibiul. Scuza mea? Brasovul ne-a ‘luat prizonieri’ de fiecare data si ne-a facut sa nu vrem sa mergem mai departe 🙂

Dar, pentru ca era de atat de mult timp in plan si pentru ca – imi inchipuiam eu – Sibiul este un fel de frate mai mare al Brasovului, a venit si timpul unui week-end break in Sibiu.

Unde ne-am cazat

Cu ajutorul turistinfo.ro, am gasit o cazare foarte buna. O garsoniera care poarta numele pompos de Grand Central Sibiu, dar care este nici pe departe atat de pretentioasa/scumpa cum ar sugera numele. Pentru noi a fost perfecta, exact ceea ce ne doream: aproape de centru, aproape de gara si ieftina.

Practic, de la gara ajungi la cazare, mergand pe jos in 10 minute, iar de cand ai iesit pe usa pana in Piata Mare nu faci mai mult de 3 minute. Pe noi chiar a venit Sergiu sa ne ia cu masina de la gara, desi, repet, se ajunge foarte repede si foarte usor si pe jos.

Pretul iarasi ne-a convenit: 99 ron/camera/noapte. Am platit avans 100 ron in cont cu o saptamana inainte de intrare si restul cand am ajuns acolo. Am gasit si tarife mai bune pt Sibiu, in jur de 70-80 de ron, dar nu atat de bine situate.

Acum, aceste garsoniere sa nu va asteptati sa fie in vreun bloc! 🙂 Sunt chiar in centru vechi al Sibiului, asa ca e practic vorba de o casa normala, chiar arata veche pe afara, dar camerele sunt noi si moderne. De altfel, pe site-ul lor poti sa vezi exact camera in care te vei caza, si arata exact ca in realitate. Mai jos sunt fotografiile facute de mine, noi am stat in Studio 2:

 

Dupa cum se vede, garsoniera e spatioasa, curata, desi nefinisata (se vad tevi, unde a fost o usa). Oricum, astea sunt doar detalii care trec neobservate pentru cineva care vrea doar o cazare decenta. Ne-a placut in special bucataria, utila chiar cu tot ce iti trebuie: aragaz, frigider, tacamuri, zahar, sare, cafea, etc. Foarte practica. La minusuri as trece centrala: foarte zgomotoasa.

La cazare am primit cheia, si cu jumatate de ora inainte de plecare l-am sunat pe Sergiu si am predat-o. Foarte probabil sa ne cazam tot aici, daca revenim in Sibiu.

Sa facem cunostinta cu orasul

s11

N-a fost dragoste la prima vedere. Dar dupa o zi si jumatate, deja imi placea foarte mult. Iar la aproape o saptamana dupa plecare, inca imi aminteam detalii si mi-era asa, dor de el. 🙂 Am revenit de atunci de mai multe ori.

Ce am vizitat

Primul lucru din plan a fost Muzeul Satului. Asta a fost raspunsul la intrebarea: ‘Ce trebuie neaparat sa vedem in Sibiu?’. Asadar, dupa ce ne-am cazat, am luat autobuzul 13 si am mers pana la capatul liniei: Dumbrava.

Muzeul Satului e intr-adevar impresionant. E situat in Dumbrava Sibiului si are o suprafata de 96 ha, fiind strabatut de 10 km de alei. Cred ca ai nevoie de cel putin 3 ore ca sa il vezi pe indelete si in totalitate. Parcul in sine e foarte frumos, verde, racoros, cu poienite superbe, un raulet, un lac mare (cam murdar). Oricum, foarte frumos si relaxant ca loc de plimbare.

Exponatele sunt insa principala atractie, foarte interesante si atat de diverse! Case cu gardut, mori de vant, prispe, carute, etc. Poti chiar intra in unele case si inauntru totul este aranjat ca si cum casa ar fi locuita: mese, haine, stergare.

La minusuri am trece:

  • Nu era tocmai vizibil semnalata iesirea din parc; cred ca doar intr-un singur loc am vazut 2 indicatoare. Trebuia sa te uiti la hartile mici de langa exponate ca sa vezi unde esti situat si incotro sa mergi mai departe
  • In tot parcul, de 96 de ha, existau doar doua chioscuri, ceea ce ne-a cauzat mare suferinta :)). Daca ti se face foame, ai cam incurcat-o. Si aceste chioscuri au doar popcorn, chipsuri si bere. Deci, cam incomod.

Centrul vechi al orasului arata foarte bine. Ne-au placut tare mult pietele: Piata Mare, Piata Mica, Piata Huet – cu terasele lor discrete si intime, cu cladirile cochete si colorate, cu turnurile vechi si cu porumbeii, desigur. Intr-o plimbare lejera, am bifat toate obiectivele, nu cred ca am ratat ceva. 🙂 Mai jos dovada:

s5

Cel mai mult cred insa ca ne-a placut sa urcam in Turnul Sfatului. A costat doar 2 ron de persoana si de sus ai o superba vedere panoramica asupra pietei. In plus, noi am avut norocul sa il descoperim si pe Robert Capa, ale carui fotografii erau expuse in turn, impreuna cu povestea vietii lui, care se desfasura de la un etaj la altul al turnului. Da, urcusul e cam dificil, coborarea si mai si :), dar merita. Priviti:

t2 t3

t

t4

Ce am mancat

In primul rand am ramas foarte placut surprinsa de cum era amenajata Piata Mare – cred ca nu erau mai mult de 6-7 terase, desi ar fi incaput cu usurinta chiar si 20. Dar asa, spatiul era deschis, aerisit, puteai sta linistit la o terasa fara auzi muzica de la cealalta. Perfect.

In plus, foarte practic ni s-a parut ca erau si 2 Billa in Centrul Vechi, destul de discret pozitionate.

Revenind la terase si restaurante, am incercat si ne-au placut:

  • Crama Sibiana – in Piata Mica
  • Intim – in Piata Mare
  • Atrium Cafe – Piata Mica
  • Haller Cafe – Piata Mare
  • Lucas Super Sandwich – Piata Mare – niste sandwich-uri delicioase. Nu e fast-food, e gourmet-food. 🙂

Oamenii si atmosfera

In Sibiu, ca turist, gasesti liniste si un alt ritm al vietii. E foarte placut sa te plimbi pe strazi in gangurit de porumbei, sa stai la terase cu muzica difuza si sa auzi conversatiile celor din jur, purtate in romana, germana, engleza, etc. Oamenii parca sunt tot timpul zambitori, si sentimentul e unul de vacanta, de week-end.

Cu siguranta Sibiul a intrat pe locul 2 in topul nostru de Explorare urbana in Romania. 🙂 Ghiciti cine e pe primul loc? 🙂